De ceva vreme s-a strecut prin magazine numita "Prajitura de casa". In magazine...de cumparat...ambalata...diverse sortimente. Intelegi? Cumperi ceva "de casa". Singura metoda prin care eu vad chestia asta ca fiind (oarecum) logica e daca fabrica aia are forma unei case. Laptele praf devine lichid in bucatarie, aromele se baga-n sufragerie, e-urile si restu' chimicalelor intra-n joc in baie (acolo unde se intampla toate treburile murdare) si ambalejele se pun in dormitor. Chestia asta ar face ca toti angajatii fabricii sa lucreze de-acasa. Sau poate oamenii nu-si permit o casa asa mare...un apartament, ceva. Daca prajitura aia mare se cheama "de casa", aia mititica, de-o halesti dintr-o imbucatura, ar trebui sa fie "Prajitura de garsoniera". Ofer gratuit urmatorul pont: sa se produca (in casa, normal) si torturi, eventual la comanda...parter plus etaj, doua, optional si-o mansarda.
Foarte ciudat...Ma gandesc ca, in ritmul asta, ar trebui ca in curand bunica-mea sa faca prajitura de cumparat sau din magazin, cum o suna mai bine. Acum mi-am dat seama...primul pas in industrializarea produselor de casa s-a facut cu vanzarea casetelor porno home-made. Astept cu nerabdarea comercializarea spalatoriilor de casa (rufele ti le spala de mana niste doamne bine voitoare), a ice-tea-ului de casa (facut la ibric si racit intr-un frigider...de casa) si a altor minunatii domestice.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Posts
No comments:
Post a Comment