The Tracey Fragments

Acest film e cel putin interesant. Mie mi-a placut destul de mult, dar gusturile mele nu prea sunt in asentimentul multora. De ce interesant? Pai, e primul film de lung metraj facut in totalitate din split-screens si cadre fragmentate. Pe scurt, e un videoclip de 77 de minute (da, nu dureaza mult, da' asta cred l-a si facut atat de suportabil si chiar placut). Am crezut ca tehnica asta poate face filmul sa devina obositor si prea "agitat", dar eu unu' n-am intampinat "problema" asta.
Pe de alta parte, subiectul e unul destul de banal: Tracey e o adolescenta neinteleasa, ignorata (in cel mai bun caz!) de toata lumea, indragostita de un tip cel putin la fel de ciudat ca si ea si cu o familie cel putin la fel de disfunctionala. Lumea ei e plina de fragmente care mai de care mai dezamagitoare, mai triste si mai deprimante. Ea-si cauta prin autobuze si strazi fratele disparut. Boring, nu? Eh, felul in care e spusa povestea asta e mult mai interesant decat descrierea mea. Nu vrea sa spun prea multe...doar un mic detaliu: intregul ei monolog este spus infasurata intr-o perdea de baie, din spatele unui autboz pustiu.

Repet, nu stiu daca o sa-ti placa filmul, da' merita sa-i acorzi o sansa. Fie si numai pentru Ellen Page, care joaca foarte bine (din nou) si este foarte draguta (in continuare). Eu iti recomand sa te uiti la el si, daca nu-ti place...asta e, oricum n-ai altceva mai bun de facut.